Căutarea identităţii este primul pas pe care îl facem atunci când descoperim că trăim ca individualităţi, că suntem altceva decât lumea. Ne cunoaştem pe noi înşine atunci când nu ne mai confundăm cu mediul în care trăim, cu opiniile care ne-au fost transmise, cu toate cele ce ne fac prizonieri unor lucruri străine de adevăratele noastre idealuri.

A cunoaşte înseamnă să vrem să fim noi şi să aflăm cum suntem în realitate şi în ce raporturi ne aflăm cu lumea întreagă. Cine suntem noi şi care este locul nostru în lume? Ce ne aparţine într-adevăr şi ce ne provoacă iluzia libertăţii? Aceste întrebări aparţin omului prezentului, iar din răspunsurile fiecăruia putem să existăm cu bucurie şi responsabilitate ca admiratori ai Universului.

Omul se poate cunoaşte pe sine cel mai profund şi concret în relaţia sa cu ceilalţi. Abia în relaţiile noastre sociale aflăm mai multe despre noi. Dacă trăim izolaţi ne creăm iluzii despre propria persoană. Prin întâlnirile cu alţi oameni ajungem să cunoaştem părţi ale noastre care înainte ne erau ascunse. Putem găsi calităţi pe care nu ni le imaginam abia atunci când lucrăm alături de prieteni şi simţim în noi impulsuri noi.

Un rol deosebit pentru cunoaşterea lumii şi cunoaşterea de sine îl are arta. Prin ea omul poate aduce în lume comori ale inimii sale şi poate lega prietenii cu substanţa, cu natura, cu lumea. La unirea dintre social şi artă, ştiinţa spirituală modernă a adus conceptul de artă socială, de lucru împreună cu ceilalţi pentru a aduce în lume roade creative pentru viitor. Exist este aşadar o provocare minunată la întâlniri cu lumea şi cu noi înşine pentru a modela împreună viaţa pe Pământ.